A omorât evrei şi 14 români în 1940. Acum are statuie în România!

Albert Wass

Statuia lui Albert Wass

Descendent al unei familii de nobili transilvăneni, ce deţinea conace şi suprafeţe mari de pământ, Albert Wass a fost dovedit, pe baza unor mărturii solide, inclusiv maghiare, responsabil pentru masacrarea, pe 22 şi 23 septembrie 1940, a 14 români (printre care şi evrei), în localităţile clujene Sucutard şi Mureşenii de Câmpie. Atrocităţile s-au petrecut după intrarea în vigoare a Dictatului de la Viena (30 august 1940), când aproape jumătate din Ardeal a fost alipită Ungariei. Prima sentinţă datează din 13 martie 1946, când Tribunalul Poporului din Cluj, confirmată ulterior şi de Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război, îl declara pe Wass drept criminal de război şi îl condamna la moarte, în contumacie, pentru că a decis, prin ordinele date şi instigare, lichidarea a 14 români nevinovaţi.

«Secuiul rătăcitor» e, de fapt, Wass

Fugit în 1944 în Germania hitleristă şi ajuns apoi, în 1952, în America, Albert Wass a încercat toată viaţa să forţeze reabilitarea sa în Ungaria, lucru neacceptat de autorităţile de la Budapesta. Învins şi dezamăgit de maghiarii lui, Albert Wass, născut pe 8 ianuarie 1908 la Răscruci, judeţul Cluj, se sinucide pe 18 februarie 1998 la Astor, în Florida, lăsând în urmă 14 crime nepedepsite. În ciuda faptului că promovarea cultului unui criminal de război atrage, potrivit legii, o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, amenzi şi interzicerea unor drepturi, în secuime acest lucru nu sperie pe nimeni. Aşa se face că în mijlocul oraşului Odorheiu Secuiesc, în Parcul Memorial, a fost ridicată, cu acceptul autorităţilor de ori-gine maghiară, o statuie reprezentându- l pe Albert Wass. Pentru a fenta legea, bustul poartă doar denumirea de “Vandor szekely”, adică “Secuiul rătăcitor”, evitându- se altfel scrierea numelui celui care se face vinovat de crime de război împotriva românilor. Şi în alte trei localităţi din Transilvania există sta-tui ale lui Wass, ri-dicate de comunitatea preponderent maghiară: într-o biserică din satul Lunca Mureşului (judeţul Mureş), în curtea bisericii romano-catolice din Reghin, dar şi – conform Gazetei de Bistriţa – în satul Viţa, comuna Nuşeni (judeţul Bistriţa Năsăud).

Sprijinit de şefii UDMR-ului

Attila VerestoyFoarte preocupaţi de cultul personalităţii lui Albert Wass, Marko Bela, vicepremier în actualul guvern român şi preşedinte al UDMR între 1993 şi 2011, dar şi Attila Verestoy (foto dreapta), senator UDMR din 1990 până astăzi, au trecut imediat la fapte, încercând reabilitarea criminalului de război. După o bătălie dură în instanţele de la Budapesta, Marko Bela a câştigat acum mai bine de un deceniu dreptul de a tipări în România, la editura Mentor, la care era acţionar, volume întregi de poezii de-ale lui Albert Wass. Mai mult, Attila Verstoy a înaintat în 2002 procurorului general al României o cerere prin care solicita, în numele urmaşilor lui Wass, reabilitarea oficială a acestuia. Pe 10 martie 2008, Curtea de Apel Cluj a respins însă cererea, Wass fiind declarat în continuare criminal de război.

Aniversat pe 15 martie, de Ziua Ungariei

Mormântul criminalului de război este întotdeauna acoperit cu steaguri ale Ungariei

Mormântul criminalului de război este întotdeauna acoperit cu steaguri ale Ungariei

An de an, pe lângă simpozioanele dedicate poeziei lui Albert Wass, organizate din bani publici în localităţile cu populaţie majoritar maghiară, criminalul de război este celebrat în România şi cu ocazia Zilei Ungariei, 15 martie. Cum urna cu cenuşa lui Wass a fost îngropată în parcul Castelului Brâncoveneşti din judeţul Mureş, acesta a devenit loc de pelerinaj mai ales pentru extremiştii maghiari.

Articol relatat de libertatea.ro